In ultimii cinci ani s-a pus tot mai mult accent pe diferentirea calitativa intre publicatiile de specialitate in functie de diversi indici precum vizibilitatea si impactul publicatiei. Cele mai bine cotate reviste de specialitate sunt cele incluse in ISI (International Statistic Institute) datorita impactului pe care aceste surse le au in dezvoltarea stiinfitifica a unui domeniu. Acest fapt este valabil si in cazul Psihologiei unde cele mai prestigioase reviste de specialitate sunt cotate ISI. Din nefericire, cercetarea psihologica din Romania intampina o serie de dificultati fapt ce conduce la o slaba reprezentare internationala atat in revistele cotate ISI, cat si in cele de larga circulatie internationala necotate ISI. De altfel, un studiu publicat in European Psychologist de David, Moore si Domuta (2002) demonstreaza slaba vizibilitate si impactul scazut la nivel international al cercetarii romanesti.

Intre multitudinea de piedici care a condus la aceasta stare de fapt indraznim sa vedem si lipsa de informatii si de resurse tehnologice legate de analiza puterii statistice a unei cercetari. Majoritatea revistelor de prestigiu din domeniul psihologiei, fie ele cotate ISI sau nu, functioneaza dupa criteriile stabiliate periodic de catre Asociatia Psihologilor Americani (APA) sau de catre Societate Britanica de Psihologie (BPS), iar aceste criterii fac referire explicita la concepte relevante pentru analiza puterii statistice. De pilda, editia a IV-a a Manualului de Publicare a Asociatiei Americane de Psihologie prezinta <necesitatea de a oferi evidente ca studiul are suficienta putere sa detecteze efectele avute in vedere> (APA, 1994, p.16-17). In acelasi manual, la pg. 18 se face referire la importanta specificarii marimii efectului ca modalitate de estimare a magnitudinii unei relatii dintre variabile. Aceleasi cerinte, intr-o maniera chiar intarita, se regasec si in a V-a editie a Manualului, unde se specifica <luati in serios analiza puterii statistice asociate testarii ipotezelor dumneavoastra> (APA, 2001, p.24).

Prin urmare, in ultima decada se sesizeaza o schimbare a interesului de la evidentierea in exclusivitate a unui rezultat semnificativ sau nesemnificativ statistic spre evaluarea gradului de semnificatie practica a rezultatelor observate si spre replicabilitatea acestora. Toate recomandarile APA nu au ramas fara ecou. La ora actuala 24 de reviste de specialitate din domeniul psihologiei au drept conditie de publicare prezentarea de catre autori a informatiilor despre marimea efectului, iar alte cateva zeci recomanda cu convingere utilizarea acestor indicatori (Thompson, 2005).