Prof. univ. dr. Florin Alin Sava

1.A. Masuratorile implicite ale personalitatii

Modalitatile clasice de evaluare a personalitatii au demonstrat o serie de neajunsuri cele mai importante fiind dezirabilitatea sociala a raspunsurilor si focalizarea exclusiva pe aspectele constiente ale psihicului. Incercarile de eliminare a acestor probleme, de genul testelor proiective, nu au avut succesul scontat, din cauza proprietatilor psihometrice nesatisfacatoare.

De aceea, prin intermediul unu grant derulat in perioada 2009-2011, vom urmari testarea gradului in care o noua generatie de masuratori de tip implicit pot elimina neajunsurile aminitite. Vom avea in vedere trei tehnici diferite: doua se bazeaza pe paradigma masurarii timpului de reactie la anumiti stimuli (IMP si IAT), iar una se bazeaza pe rezolvarea unor rationamente conditionale de tip inductiv (RC). Dintre cele trei tehnici, IMP (engl. - identification misattribution procedure) constituie o premiera la nivel international, in timp ce eficienta celorlalte doua tehnici in contextul evaluarii personalitatii este insuficient validata, aflandu-se in faza de pionierat.

Pentru aceasta vom apela la o serie de studii experimentale cu scopul de a verifica viabilitatea masuratorilor implicite intr-un context controlat, de laborator. Masurile care se vor dovedi viabile vor fi apoi evaluate in context natural-ecologic, inclusiv intr-o organizatie multinationala pentru a analiza impactul lor sub raport cost-beneficiu si al puterii predictive de a descrie si explica comportamentul uman.

Sprijinirea ipotezelor formulate va conduce nu numai la eliminarea neajunsurilor exprimate in preambul, cu privire la evaluarea personalitatii emane, ci va facilita aparitia unei revolutii in domeniul testarii, prin producerea unei noi generatii de teste, care sa vina in completarea portofoliului clasic format din inventare de personalitate si teste proiective.

1.B. Masuratorile explicite ale personalitatii

Descrierea personalitatii in cinci factori, cunoscuta sub denumirea de modelul Big-Five, a devenit modalitatea favorita de lucru a psihologilor. O dovada in sprijinul afirmatiei anterioare este oferita de PsycInfo, principalul motor de cautare in domeniul psihologiei. In urma introducerii unor cuvinte cheie precum "five-factor personality model" sau "big-five" vom gasi peste 2800 de publicatii, dintre care peste 1000 au fost publicate in ultimii 5 ani.

In acest context, instrumentul care domina descrierea acestui model este NEO PI-R (Costa si McCrae, 1992). Cu toate meritele acestui instrument, in special in contextul cercetarii, am considerat ca in practica psihologica de zi cu zi, NEO-PI R are o serie de limite precum: (a) consumul de timp (forma adaptata pentru Romania are 240 de itemi); (b) absenta unor scale de protectie (nu exista scale de minciuna sau de raspunsuri random); (c) pret ridicat variind intre 16 si 32 de lei aplicarea intr-un sistem PrePay.

De aceea, in perioada 2006-2008 am coordonat dezvoltarea unui instrument alternativ pentru evaluarea explicita a modelului Big Five - Inventarul de Personalitate DECAS. Inventarul poate fi utilizat atat in scopuri de cercetare, cat si in scopuri comerciale, fiind avizat pe perioada nedeterminata de catre Colegiul Psihologilor din Romania. Inventarul elimina cele trei limite majore ale NEO PI-R, avand doar 95 de itemi, trei scale de protectie (dezirabilitate sociala, raspunsuri random si raspunsuri aprobatoare), iar pretul sau variaza, in sistem PrePay, intre 2,5 si 12,5 lei aplicarea.

Caracteristicile psihometrice ale probei sunt bune, fidelitatea test-retest ale celor cinci scale de continut: deschidere, extraversiune, constiinciozitate, agreabilitate si stabilitate emotionala variind intre .79 si .93, consistenta interna obtinuta pe un esantion national reprezentativ (N = 1250, cu ocazia etalonarii nationale a probei) fiind cuprinsa intre .70 si .75, iar validitatea concurenta cu versiunea NEO PI-R fiind cuprinsa intre .57 si .81, valori necorectate pentru a elimina atenuarile determinate de valorile consistentei interne a scalelor.

Pe langa conducerea unor studii de validare complementara a probei DECAS, in aceasta perioada sunt implicat activ, alaturi de alti specialisti in domeniu, in:

• adaptarea pentru Romania a BIS/BAS Scales si a SPSRQ (finalizat)
• adaptarea pentru Romania a Singer-Loomis Type Deployment Inventory;
• dezvoltarea unui instrument autohton dupa modelul MBTI (Myers-Briggs Type Indicator);
• dezvoltarea a doua probe noi de atentie concentrata - PON si Flanker;
• identificarea unor tipologii de personalitate pe baza modelului Big Five cu implicatii in domeniul psihologie muncii si organizationale;
• studierea relatiei dintre tulburarile de personalitate si modelul Big-Five de descriere a personalitatii normale.

1.A. Dezvoltarea programului PowerStaTim 1.0

Programul a fost dezvoltat in perioada 2005-2007 de catre Maricutoiu si Sava (2007), scopul sau fiind acela de a oferi celor interesati un instrument de calculare a marimii efectului, a numarului de participanti necesari intr-un studiu si a puterii statistice a unei analize. Spre deosebire de alte programe similare, PowerStaTim 1.0 permite utilizatorilor posibilitatea de a opta pentru una dintre urmatoarele trei variante: (1) lucrul cu date primare (ex.: output-uri oferite de programe precum SPSS-ul); (2) lucrul cu date secundare complete (ex.: utilizatorul gaseste in articole de specialitate informatiile necesare); (3) lucrul cu date secundare incomplete (ex.: utilizatorul are acces la informatii incomplete prezentate in articole de specialitate).

Alte avantaje care merita retinute sunt:

• posibilitatea pentru a opta pentru indicatorul marimii efectului preferat;
• posibilitatea de a consulta o serie de indicatori ajustati, ce permit comparatii indiferent de tipul de design al studiului, numarul de variabile implicate etc.;
• cerinta de a introduce informatii statistice elementare (N, medii etc.) spre deosebire de alte programe care necesita cunostinte avansate de metodologie.

Mai multe detalii privind PowerStaTim 1.0 puteti gasi aici

1.B. Studii de analiza cost-eficienta si de evaluare a politicilor publice

Adeseori psihologicii se marginesc sa arate ca un anumit tip de program educational sau o anumita forma de psihoterapie functioneaza, fiind preocupati de reducerea simptomatologiei urmarite. Cu alte cuvinte urmaresc doar demonstrarea eficientei unui tratament propus, fara a fi preocupati de costurile implicate. In realitate insa, traim intr-o lume cu resurse limitate. Adeseori statul este preocupat de a alege programe cu costuri reduse, fiind prea putin interesat de eficienta interventiilor. Studiile de tip cost-eficienta balanseaza cele doua perspective unilaterale, oferind o perspectiva echilibrata.

In acest context, intr-un studiu publicat in 2009, am aratat ca in contextul economic romanesc este mai avantajos, din perspectiva raportului cost-eficienta, ca bolnavii depresivi sa urmeze o terapie cognitiv-comportamantala decat un tratament medicamentos cum ar fi Prozac-ul, deoarece, desi ambele conduc la efecte similare, psihoterapia necesita costuri mai reduse pe termen mediu si lung.

1.B. Contributii explicative pentru cazurile unei relatii negative profesor-elev

Punctul central al tezei de doctorat si al unei serii de articole conexe acesteia a fost acela de a evidentia cateva particularitati ale profesorului care il determina pe acesta sa se comporte intr-un mod inadecvat cu elevii (ex. favoritism, sarcasm, prejudecati etc.). Abordarea principala a acestui subiect a tinut seama de perspectiva cognitiei sociale. Din punct de vedere stiintific, cele mai semnificative rezultate au fost:

• ideologia de controlare a elevului este un concept relevant, cu valoare predictiva ridicata asupra tipului de relatie profesor-elev;
• profesorii cu o viziune fixa despre moralitatea si educabilitatea unei persoane tind sa atribuie mai des cauze dispozitionale pentru comportamentele negative ale elevilor, acest lucru influentand in mod negativ relatia profesor-elev;
• orientarea cadrului didactic spre obiective de promovare vs. obiective de prevenire (vezi Higgins) afecteaza calitatea relatiei profesor-elev; profesorii orientati spre prevenire se simt in mai mare masura amenintati de actele de indisciplina ale elevilor si tind sa selecteze mai des strategii disciplinare punitive decat profesorii orientati spre obiective de promovare;
• modul in care se comporta profesorii la clasa influenteaza aproximativ 50% din varianta raspunsurilor elevilor cu privire la gradul de indragire a disciplinei respective si la unele efecte psihosomatice traite de elevi la scoala.